Amendă URIAȘĂ pentru Realitatea TV. Decizia luată de CNA în urma unei sesizări a UDMR

.Consiliul Național al Audiovizualului a decis amendarea cu 85.000 de lei a postului Realitatea TV și cu 20.000 a postului B1TV, după o plângere depusă de UDMR care a reclamat căîn emisiunile difuzate celor două televiziuni s-au făcut afirmații discriminatoare la adresa comunității maghiare din România.

„Așa cum am subliniat și atunci, ridicarea la rang de lege a dezideratelor comunității maghiare nu ar diminua cu nimic drepturile majorității, așa cum s-a vehiculat la momentul respectiv, în mod eronat, de către mass-media românească. Mai mult, nu am cerut coaliției de guvernare asumarea unor decizii exagerate, care ar fi putut reprezenta vreun pericol sau amenințare de orice fel asupra majorității. Am constatat, atunci, un val de reacții extrem de negative, o adevărată propagandă naționalistă cu scop manipulator, care a ofensat profund comunitatea maghiară. Prin urmare, ne-am adresat instituțiilor competente să remedieze această situație”,a a declarat președintele Executiv al UDMR, Porcsalmi Bálint.

Radu Herjeu, membru al CNA, a precizat pe Facebook, că propunerea de amendă i-a aparținut.

„CNA live: mi-e teamă că, indiferent câte amenzi am da și cât de mari ar fi, nu vom putea să-i responsabilizăm niciodată pe exaltații care nu se gândesc nicio clipă la responsabilitatea enormă pe care o au de a aborda subiecte sensibile cu calm și echilibru, nu cu emoții naționaliste demne de o bodegă. Sigur de asta are nevoie românul mediu, care a vazut unguri doar la televizor, să i se zgândare idiosincraziile transmise din generație în generație. Sigur asta va rezolva problemele și sensibilitățile istorice și sigur asta îi va opri pe unguri să plece cu Transilvania în spate! Realitatea a primit, la propunerea mea (intermediară) o amendă 85.000 de lei, iar B1 20.000 de lei”, a scris Herjeu pe Facebook.

CITEȘTE ȘI: Ticăloșii și vânzătorii de țară. O istorie nuanțată a amantlâcului politic în România

Trei legi inițiate de UDMR au intrat de urgență în dezbatere în Parlament, în urma negocierilor dintre liderii Uniunii și cei ai PSD, dinaintea moțiunii de cenzură.

Două dintre ele au trecut de Comisia parlamentară de administrație din Senat. În primul rând, este vorba de proiectul care prevede consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România. A doua inițiativă care a primit undă verde de la comisie e cea care prevede mărirea cotei repartizate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat fiecărei unități administrativ-teritoriale. În fine, un al treilea proiect, și cel mai important pentru UDMR, este cel de modificare a legii administrației, în sensul scăderii de la 20% la 10% a pragului de folosire a limbii materne în instituții publice. Acest proiect urama să intre în dezbaterea comisiilor juridică, administrație și pentru drepturile omului din Camera Deputaților, PSD dorind ca pragul să fie de 15%, variantă cu care Uniunea ar fi de acord.

Toate cele trei inițiative sunt acoperite deprotocolul de colaborare parlamentară pe care PSD, ALDE și UDMR l-au semnatîn decembrie 2016.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, declarat că proiectele UDMR unt mai vechi și că „nu au fost făcute peste noapte”. „Azi am discutat despre situația politică actuală (n.r.: cu liderii UDMR). Am discutat la telefon zilele trecute. Am înțeles că am vândut Transilvania, nu am vândut Transilvania. Am discutat ce putem face, indiferent de ce majoritate ar fi vorba, să nu se mai întâmple în România. Aceste legi nu au fost făcute peste noapte, le-a venit rândul. Liderii de grup s-au întâlnit cu comisiile și au discutat separat. Sunt două Camere, eu vă spun la ce am participat. Am discutat despre ziua de 15 martie, sunt și alte minorități naționale care au o zi a lor și comunitatea maghiară a dorit un astfel de lucru”, a declarat Liviu Dragnea.

În urma scandalului izbucnit de punerea pe ordinea de zi a proiectelor, acestea au fost retrase. Ulterior, în a doua jumătate a lui septembrie, discuția privind modificarea a legii administrației, în sensul scăderii de la 20% la 10% a pragului de folosire a limbii materne în instituții publice a revenit în actualitate, UDMR anunțând că este de acord cu o variantă de compromis de 15%.